Este un calut de mare perfect!
Inoata incet printre ceilalti nori, pufosi si ei dar, cu forme nedefinite inca. Se dau la o parte si ii fac loc sa treaca. Din cand in cand cate un nor exclama: “Oooooo cat este de frumos!“.
Calutul isi umfla pieptul si merge tantos cu capul ridicat inspre spate. Un zambet de fericire se asterne pe chipul sau iar norii din jur zambesc si ei.
Nori si vant peste Pamant
Deodata, vantului ii arde de joaca. Incepe sa sufle tare tare din spatele lui parca pentru a-l face sa zboare.
Calutul de mare incearca sa se prinda cu coada lui rasucita de ceva: un avion sau poate de pasarea aceea.
“Heiiii opriti-va putin cat sa ma agat de voi. Vantul asta o sa ma spulbere daca nu ma tin bine.”
Ceilalti nori se risipisera deja lasand in urma un cer albastru senin. Vantul continua sa sufle iar pasarile si avioanele treceau cu aripile desfacute fara ca macar sa-l auda.
“Heiiiii opriti-va!!! Va rooog!”
Intinse botul sa se prinda de un avion ce trecu prin fata lui. Nu reusi. Se duce dupa el incercand sa inoate cat poate de repede.
“Avionul asta zboara mai iute decat celelalte care au mai trecut pe aici.” isi zise in gand calutul ce de acum nu mai zambea iar capul era inclinat in fata parca pentru a despica aerul, ca botul unui vapor ce despica apa prin care trece.
Vantul ii sufla si mai tare din spate dand impresia ca vrea sa-l ajute sa atinga avionul. Si mai tare! Si mai tare! …
Dar ce se intampla?
Avionul ramane deodata in urma iar calutul simte ca se inalta mai sus printre alti nori, mult mai mari decat el dar tot cu forme neregulate. Trece cu o viteza incredibila printre ei desi vantul s-a oprit din joaca si nu mai sufla.
“Ce se intampla? Cum de am reusit sa prind viteza asta?”
Cu coada ochiului zareste niste aripi mari, albe si stralucitoare deoparte si de alta a corpului. “Ale cui sunt?” se intreaba calutul. Intoarce capul si ramane uimit. “Sunt ale mele!!!” Se uita in jos si vede ca nu mai are acea coada inelata. Acum are patru picioare si o coada lunga precum caii de uscat. Ooooo si are si o coama bogata plina de stele.
Zboara miscand aripile in sus si in jos iar in urma lui raman dare de praf de stele.
Luna a venit si ea sa-l vada si ii zambeste cu drag. Norii cei mari si pufosi din jur ii fac loc calutului si exclama entuziasmati:
“Oooooooo ce Pegas frumoooos!!!”