Pe mine scrisul asta pe blog (asa neindemanatic cum e) ma ajuta enorm. De cand ma stiu am tot scris in jurnale personale si m-am folosit de scris ca o forma de terapie in a ma vindeca de depresii, anxietati sau pentru a reciti bucuriile si emotiile faine pe care le-am trait.
Cred cu tarie ca scrisul e bun! Face bine!
Nu trebuie sa ai talent si nici nu trebuie sa fi urmat vreo facultate de jurnalism ca sa scrii despre ce te framanta sau te bucura. Nu atata timp cat scrii pentru tine. Daca vrei sa te citeasca ceilalti atunci e bine sa incerci sa scrii cat mai corect si coerent. Dar daca e doar pentru tine atunci nu exista motiv pentru care sa nu o faci. Iar daca ai si o imaginatie bogata poti scrie chiar texte inventate 😊.
Uite aici un articol interesant.
In afara de scris in jurnalele personale si acum pe acest blog nu am alte experiente. La scoala am fost un dezastru la Limba si Literatura Romana iar cu gramatica nu prea am fost prietene. Niciodata nu am crezut ca stiu sa scriu. Din acest motiv mi-a luat mult timp pana sa ma decid daca sa fac acest blog.
Apoi a venit Irina in viata mea si impreuna cu ea multe bloguri de parenting s-au perindat prin fata ochilor mei citind cu nesat ceea ce alte mamici au experimentat. Nu tot ce am citit a fost in armonie cu mine dar multe experiente s-au dovedit utile.
Apoi au fost si alte bloguri, ca de exemplu cele despre fotografie, care mi-au fost foarte utile.
Apoi au fost si cei din jur care ma contactau pentru a ma intreba ceva despre fotografie (nu ca as fi experta ci pentru ca aflasera ca am facut o scoala in acest sens) sau despre cum am facut eu in anumite situatii ca mamica.
Apoi au fost cei/cele care imi vorbeau si le vorbeam despre orice doar ca sa ne descarcam de niste emotii puternice sau pentru a ne imbogati reciproc cu informatii utile.
Si astfel am realizat cat de important este pentru mine schimbul de idei, de experiente, de trairi. Iar daca mie imi face bine, mi-am zis, sigur ca va face bine si altuia.
Asa ca mi-am luat inima in dinti si am facut acest blog. Imi asum ce scriu si nu accept rautati. Doar pareri constructive 😊.
De cateva saptamani m-am tot gandit cum ar fi sa ajut si pe altii sa dea mai departe, prin scris, ceea ce traiesc. Si asta dupa ce am vazut cat de multi ati sarit sa ma ajutati sau sa-mi fiti alaturi in functie de ceea ce am scris. Va multumesc din tot sufletul! Sunteti oameni buni! ❤️
Asa ca, pe langa ceea ce scriu eu, am facut pe blog o sectiune separata, De-ale cititorilor, unde invit pe oricare dintre voi sa dati mai departe orice credeti ca merita dat.
Atata timp cat este facut cu intentii bune, scrisul e bun! Scrisul ajuta!
Va multumesc!