Acest text este scris pentru voi de o mamica de baieti gemeni. Pana sa primesc acest text eu habar nu aveam ca la gradinita se face sedinta cu parintii 😐. Lectura placuta! 😊
Tocmai am fost la prima sedinta cu parintii. Prima in noua clasa din “noul” oras (Bucuresti) in care ne-am mutat de 3 luni.
Despre acomodare poate povestesc alta data, dar despre sedinta cu parintii… Eram curioasa cum e aici.
Si ca sa nu cresc suspansul, in mare e cam la fel 😉, cu mici diferente dar si cu puncte comune.
Mici diferente:
- Pana acum (grupa mijlocie) nu m-am lovit de problema laptele si cornul;
- Desi suntem in anul 2017, oamenii inca se exprima cu frica, iar dialogul este o utopie;
- Chiar de e vorba de capitala, inca sunt greeeu de obtinut oferte de petrecere a “saptamanii altfel”.
Lucruri comune.
Insa pentru incepatori sa spun si lucrurile comune:
- Problema hartiei igienice (a platit sau nu toata lumea, cata se da fiecarui copil si in ce forma);
- Streptococul beta hemolitic si scarlatina, exudatul sau absenta lui… si tot ce va puteti imagina pe aceasta tema;
- Asistenta medicala: ba-i prea exigenta, ba prea indiferenta;
- Oameni care vorbesc de dragul vorbirii desi habar nu au despre ce vorbesc;
- Optionale (pe unde am fost noi nu s-au facut deloc).
Siii… A durat cam 2 ore in total!
Recunostinte.
Nu stiu cat conteaza pentru educatoare, dar de fiecare data am tinut sa-mi exprim recunostinta (prin vorbe) pentru tot efortul pe care-l fac aceste doamne, care pret de cel putin 4 ore au grija si lucreaza cu nepretuitele noastre comori.
Cred ca trebuie sa fii intr-un anumit fel sa poti face aceasta activitate si mai cred ca ce simt cel mai bine copii este dragostea pe care acestea o pun in tot ce fac.
In concluzie.
Nu stiu cum va fi pe mai departe dar aleg sa cred in intentiile bune ale celor care ne indruma copii.
Cu drag,
Mamicadegemeni
