Ma tot gandesc cum sa incep acest text si nu am inspiratie.
Cat am fost insarcinata am citit cat de mult am putut despre sarcina, bebelusi, alaptat, nastere, cum sa fi mama, purtat bebelusi si cate si mai cate.
Recunosc ca, pe langa bucuria enorma pe care o simteam ca voi fi parinte, imi era ingrozitor de teama de necunoscutul ce urma sa vina. Asa ca m-am pus pe informat ca sa mai scad din teroare 😁.
Legat de alaptat mi-am dorit mult ca Irina sa fie exclusiv alaptata din primul minut. M-am uitat la tot felul de filmulete, am citit articole si mi-am luat si cea mai faina (parerea mea 😊) carte despre alaptat.
Am suferit mult cand am aflat ca la Maternitatea Giulesti nu puteam avea copila cu mine si ca trebuia sa ma duc sa o alaptez din trei in trei ore in intervalul 06:00-24:00.
Pe langa faptul ca am vazut-o dupa foaarte multe ore de la nastere, cand ajungeam sa o alaptez de cele mai multe ori ea dormea fiind hranita cu lapte praf si glucoza cu seringa. Plangeam si ii spuneam usor la ureche ca imi pare rau si ca de abia astept sa plecam de acolo.
Cand o mai prindeam usor treaza incercam sa o alaptez asa cum citisem si ma informasem. Asistentele de acolo ma repezeau si imi aratau altfel fara prea multe explicatii. Eu le spuneam ca nu reusesc si ele, cu ochii dati peste cap, imi mai aratau o data tot asa pe repede inainte.
Ma durea sufletul ca nu reuseam si cand eram gata-gata sa zic ca imi iese ne dadeau afara pentru ca trecusera cele 30 de minute de stat – atat aveam voie 😔. A fost teribil!
La externare chiar am plans bine cand medicul neonatolog mi-a spus senina ca daca copilul nu ia in greutate sa-i dau lapte praf si imi arata o cutie de pe un raft. Ca si ea i-a dat copilului ei si e bine.
Va rog sa intelegeti ca iubesc toate mamicile, si cele care alapteaza si cele care dau lapte praf. Iubirea conteaza!
Eu atunci imi doream suport pe partea asta cu alaptatul si nu-l aveam. Hormonii erau dati peste cap. Nasterea a fost traumatizanta pentru mine. Copilul nu era langa mine. Efectiv a fost prea mult cand medicul neonatolog mi-a spus sa-i dau lapte praf si am plans in hohote. Oricum, neimpresionant pentru cei de acolo.
Ajunsa acasa primul lucru, jur ca nici nu m-am descaltat, a fost sa incerc sa o alaptez asa cum citisem.
Eiiii dar nu stiu exact ce s-a intamplat. Poate oboseala, poate stresul ca nu voi reusi sa alaptez, ca sunt o mama defecta, poate hormonii … nu stiu. Cert este ca doua saptamani ne-am chinuit, eu si Irina, sa facem cumva sa functioneze si nu reuseam. Irina plangea ca ii era foame iar eu plangeam de neputinta si durere. Aveam rani mari la ambii sani. Dadeam pe sfarcuri cu lanolina, ma spalam inainte sa-i dau Irinei si plangeam de cate ori se atasa.
Omul meu incerca sa ma sustina si sa ma ajute cum stia el mai bine. Intotdeauna a avut incredere in mine ca stiu ce fac si mai ales stia cat am citit inainte despre alaptat.
Dupa doua saptamani, cand eu mai aveam putin si eram tentata sa trec pe lapte praf, a luat el cartea despre alaptat si a citit-o.
Ii multumesc din suflet pentru cat de multa rabdare a avut cu mine! ❤️
Imediat dupa ce a citit-o (in cateva ore) a luat copila si m-a ajutat sa o atasez. Minune!!!!!
Irina a inceput sa manance cu o pofta extraordinara fara sa mai scoata un sunet iar eu eram in extaz pentru ca nu mai simteam durere. Ma iertati ca spun: era orgasmic!!!
Editare ulterioara: minunea se refera la faptul ca Irina, in sfarsit, s-a atasat corect la san. Toata problema a fost de atasare corespunzatoare. 😊
Din acea clipa am alaptat si inca alaptez la cerere cu cea mai mare placere! 😊
Editare ulterioara: Multumesc mult Mihaela ca ai precizat de consultantii in alaptare. Eu am apelat la unul dintre ei dupa ce rezolvasem partea cu alaptatul. Ma interesa tipul de alimentatie in perioada de alaptat si am fost foarte multumita de raspuns si promptitudine. M-am inscris, ulterior, si pe un grup de alaptare de pe Facebook ce mi-a fost util si il recomand avand in el si consultanti in alaptare certificati. Acesta este: Clinica de alaptare.
Iata si Lista consultanti in alaptare certificati IBCLC:
Da, e minunat si sanatos sa alaptezi atat pentru tine ca mama cat si pentru copil.
Da, esti o mama buna daca nu ai reusit sa alaptezi si ii dai lapte praf copilului.
In mintea si sufletul meu, un parinte nepotrivit este acela care isi creste copilul intr-o violenta fizica si psihica continua.
Toate celelalte (alaptat, purtat, Montessori, autodiversificate, cosleeping etc.) sunt benefice insa daca nu se intampla nu inseamna ca esti un parinte rau ce nu stie sa-si creasca copilul.
Iubirea, conectarea si intelegerea sunt, zic eu, mai importante.
Exista consultanti in alaptare la care se poate apela, macar sa stie alte mamici pe viitor daca lor nu le merge cu o carte si barbatul din dotare 🙂
Asa este! Multumesc mult Mihaela ca mi-ai amintit. Voi scrie in text si despre asta:)