Ce am învățat în ultimele luni:
1. Că deși am avut multe mustrări de conștiință este în regulă să renunț sau să modific anumite obiective ce nu mai sunt relevante sau nu se mai potrivesc cu drumul meu.
2. Îmbătrânesc. La fel și corpul meu. L-am neglijat mult iar acum se văd semnele pe care caut să le dreg cumva.
3. Mă simt incredibil de bine când am timpul meu departe de copil. Nu credeam să zic asta vreodată însă este o adevărată binecuvântare urmată de o conectare mult mai bună cu copilul.
4. Rețelele de socializare mă atrag enorm, pierd mult timp cu ele și îmi dau senzația că fac o mulțime de lucruri stând cu ele. Adevărul însă este că mă simt neîmplinită și tristă din cauza lor. Așa că mi-am șters aplicația de Facebook din telefon (am păstrat doar Instagram pentru că acolo chiar stau puțin) și mai intru doar accidental (când se întâmplă să fiu pe un site ce îmi place și dau like pentru pagina de Facebook) direct din Crome.
5. Rutina e bună dar e în regulă să fie din când în când și haos.
6. Este în regulă ca Irina mea să treacă și prin situații mai puțin plăcute. Nu este din porțelan. Iar eu nu-mi doresc să fiu fizic tot timpul lângă ea.
7. Când copilul nu doarme atunci când vreau eu îmi este muuuult mai bine dacă nu insist și las lucrurile să curgă de la sine.
8. Gătesc rețete noi săptămânal și asta mă bine dispune.
9. Spun mult mai ușor și repede „Da” oricui se oferă să mă ajute cu ceva. Chiar e cu mult mai bine decât atunci când sunt doar eu.
10. Sunt mai prezentă, mai recunoscătoare. Partea întunecată din mine nu mă mai sperie atât de tare.
Bune concluzii.
Eu am renunțat la Facebook. Am încă aplicația in telefon. Am reușit performanța sa nu intru o luna, nu pentru că mi-am propus, pentru că nu am simțit nevoia. Însă am o dependenta de Instagram. E “locul” unde mă pot exprima și de unde îmi încarc bateriile psihice. Intru de care ori prind ocazia și sunt conștientă că petrec o mare parte din timp în acel mediu virtual. Nu îmi impun să mă limitez, pentru că nu vreau sa devin frustrată. Știu că în timp mă voi detașa de aceasta “preocupare”, dar inca nu a venit momentul. Doamne, Daniela draga, iti jur că în capul meu suna de zeci de ori mai bine! Te pup!
Stai chill. Te înțeleg. Muuuuulte sună mai bine și în capul meu. Te îmbrățișez cu drag ❤️