Doar ce am citit un articol (il gasiti aici – a se citi si comentariile) despre cum sunt percepute (de catre cei ce le citesc blogurile) mamele care au blog ca fiind fara griji, tot timpul fericite si au timp pentru orice. Ba chiar ca se contrazic in scrieri si ca duc in eroare mamicile ce le citesc.
Nu stiu cum este la altii. Citesc multe bloguri de mamici si nu iau de buna chiar tot. Ar fi absurd. In primul rand ca nu stiu exact prin ce trec persoanle respective, nu le cunosc si in al doilea rand ca nu tot ce se potriveste la unul se potriveste la altul. Iau doar ce cred ca imi este util pe moment.
Si apoi la o analiza mai adanca, eu nu sunt constanta in ceea ce simt si cred ca e normal. Astazi sunt bine si vorbesc de lucruri frumoase si ca toata viata este minunata si ca tine de mine sa vad partea plina a paharului. Maine poate imi vine sa ma duc in toata lumea si tot ce a fost frumos si bun nu mai e. Totul e gri sau negru si nu vad portita de scapare. Si uite ca asa ajung sa ma contrazic. Si mai cred ca toti facem asta.
Gata! Am simtit nevoia sa spun asta.
Sa aveti un sfarsit de saptamana frumos!