Fumez de cand aveam 14 ani. Prima tigara am fumat-o impreuna cu doua colege din scoala si sora mai mare a uneia dintre ele. Era un LM rosu iar sora cea mare ne invata cum sa tragem din tigara. Mi-a placut din prima sa fumez.
Nu am simtit niciodata nevoia de a fuma imediat cum ma trezeam. Nici de cafea.
Mi-a placut mereu sa fumez in doua situatii: ca pretext de socializare si ca motiv de a lua o pauza de gandire.
Cand am ramas insarcinata, constienta fiind de efectele nocive pentru bebe, ma gandeam sa nu ma las totusi brusc, sa o iau treptat. Numai bine ca sarcina m-a ajutat sa nu pot fuma. Vomitam si la cel mai mic miros de tigara.
Timp de mai bine de un an nu am fumat. Nu am putut.
Cand Irina avea aproximativ 4-5 luni am inceput sa visez tigari. Am inceput sa tanjesc ziua dupa o tigara numai ca sa iau o pauza in care sa stau cu mine.
La inceput a fost doar o tigara pe zi. Acum am ajuns la 5 si mi se pare cam mult. Ma gandesc serios sa renunt definitiv in timp ce constietizez ca mie chiar imi place sa fumez.
Ma gandesc sa-mi fac un plan. Si nu, nu vreau sa citesc carti despre cum sa te lasi de fumat si nici sa beau/mananc chestii care sa ma determine sa renunt. Nici tigara electronica sau plasturele nu mi se par variante ok.
Ma gandesc asa:
1. Sunt convinsa ca trebuie sa ma angajez 100% in decizia de a nu fuma. Deciziile luate pe jumatate nu mi-au adus niciodata rezultate. Angajamentul ca renunt la fumat ar putea fi si acest text facut public. Poate ar trebui si sa scriu pe ceva, sa-mi fac un plan dupa cum spuneam. Poate ca ar trebui sa fac o promisiune pentru Irina. Macar gandul la ea sa ma motiveze.
2. Sa-mi fac un plan. Nu stiu de ce dar pur si simplu nu-mi vine sa zic “gata, de azi nu mai fumez!”. Simt nevoia sa ma pregatesc putin inainte. La naiba sunt mai bine de douazeci de ani de fumat din placere. Ma gandesc sa-mi fac un sistem de recompense, sa-mi gasesc o persoana pe care sa o sun ori de cate ori imi vine sa fumez si sa ma ajute sa trec peste. Sa-mi scriu pe ceva solutii cu ce pot face atunci cand ma apuca dorinta nebuna de a fuma. Sa le printez si sa mi le pun la vedere pe un perete. Adica, trebuie sa fiu pregatita cumva nu?
3. Sa-mi stabilesc adevarata motivatie pentru care vreau sa renunt la fumat. O fac pentru o sanatate mai buna? Pentru familie? Pentru ce? Ma gandesc sa-mi fac o lista cu toate motivele bine intemeiate. Si pe astea ar trebui sa le pun la vedere undeva unde sa le citesc in fiecare zi.
4. Nici macar un fum. Oooo cate tentative am avut in trecut in a ma lasa care se sfarseau cu doar un fum. Mintea mea spunea ca o tigara nu imi poate face rau, mai ales cand eram intr-o dorinta acuta de o tigara. Deci, si asta cred ca ar trebui sa mi-o scriu undeva: nici macar un fum!
5. Recompense. Sa-mi fac un plan de recompense pentru fiecare (sau aproape fiecare) reusita. Chestia cu economisesc bani si imi iau ceva din ei la mine nu functioneaza. Se duc prea putini bani pe tigari avand in vedere ca mi le fac singura – defapt barbatu’ le face si el fumator fiind. Daaar (hmm mi-a venit o idee) imi stabilesc o suma de bani pe care sa o pun intr-un borcan (chiar am unul dragut 😊) in fiecare zi cand nu fumez. Il voi numi Borcanul cu recompense 😁.
6. Sa aman. De cate ori dorinta apare sa caut mereu sa aman. Eventual imi setez undeva la 10 respiratii adanci sau ceva de genul. Sa beau apa, sa mestec o guma, sa sun persoana ce o stabilesc sa ma sustina. Orice doar ca sa aman momentul cat mai mult.
7. Sa inlocuiesc dorinta de fumat cu o alta placere sanatoasa. Hmmmm nu prea stiu cu ce. Poate sa-mi fac singura un masaj 😁. Inca nu stiu 😕.
Bineinteles pe langa toate astea imi trebuie o atitudine pozitiva legat de acest lasat de fumat.
Deci, declar acest week-end unul in care imi planific lasatul de fumat!
Tu in ce relatie esti cu fumatul? 🚬
Buna Daniela,
Eu m-am lasat de fumat din toate motivele enumerate de tine , mai putin copil(cand va veni eventual sa nu imi fie greu sa ma las).In noiembrie am facut 8 ani de cand m-am lasat si ce crezi? Si acum visez ca fumez “O tigare merge..nu ma mai apuc”.Dupa care asa rau imi pare..(in vis).Asa ca daca iti plac tigarile, vei visa.Am renuntat la modul: “nici macar un fum”.Iti doresc succes in luarea deciziei, cea mai buna este sa renunti pentru sanatate, pentru micuta Irina si chiar pentru banuti.Pentru a te motiva pune banutii la pusculita (echivalentul a 5 tigari/zi) ve vedea ca se strang.
Te pup si te imbratisez
Felicitari multe multe pentru reusita si multumesc din suflet pentru sugestii! Le voi lua in calcul
Daaa, 6 luni de cand m-am lasat ( a 2-a oara).
Ma gandesc la ele, de multe ori si in multe situatii ( chiar si acum ). Si cu cat ma gandesc mai mult cu atat au mai mare greutate… si-mi deviez gandul spre dependente… asa in general. Noi, astia, fumatorii de tutun, credem ca suntem mai ok decat alti dependenti ptr ca ne gasim obiectul oricand si oriunde si fara prea multe interdictii. Dar care este diferenta? Nu prea mare si de fapt nici una. ( dar acceptam greu, iar eu si mai greu).
Si care ar fi diferenta intre dependentul de tutun si dependentul de …zahar, internet, jocuri noroc …lista poate continua…?
Prima data am simtit f puternic ca…de fapt, nu prea e nici o diferenta. Acum, a 2a oara, Judec mai mult ….si ma agat de alegerea mea de a fi nefumatoare, de sanatatea mea, de promisiunea mea cu mine si acceptarea ca nu sunt genul fumez azi si maine gata. -din pacate. .
Dar, da, daca alegerea ta este sa experimentezi viata de nefumatoare go for it!! E o experienta plina de satisfactii, libertati, arome, energie, poate ceva kg in plus…dar merita! Si apoi, dupa alti 20 ani de nefumatoare vezi tu …
Mda… Nu prea stiu ce sa zic.
Voi incerca sa ma las totusi. Sa vad ce iese. Deocamdata ma agat de plan – inca nu e gata si tot imi zic ca dupa Craciun gasesc timp sa-l scriu. E defapt decizia luata pe jumatate. Cand va fi 100% atunci va fi mai ok.
Incerc =in cerc 🙂
Alege! :))
Eu stiu ca poti! Indiferent ce alegi….
Craciun Fericit supermamica! Te imbratisez cu drag!
Craciun fericit mamica de gemeni! 🙂