Visit Homepage
Skip to content

Se întâmplă ceva…

Se întâmplă ceva de nu reușesc să mă adun zilele acestea. Și când spun să mă adun mă refer la rutina mea de a scrie ziua când doarme Irina.

Uite somnul, nu e somnul. 

Vedeți voi, din nu știu ce motiv, Irina și-a dat întreg programul de somn peste cap. Automat și pe al meu. În curând se fac două săptămâni de când rutina ei de somn nu mai funcționează normal.

Somnul ei, zilele acestea, este ceva de genul: o noapte nedormită este imediat urmată de o zi cu somn la prânz și un somn zdravăn noaptea. Ca apoi să refuze să doarmă la prânz și să adoarmă greu noaptea. Vine iarăși o zi cu somn la prânz și o noapte albă. Și de la capăt.

Pentru mine este obositor penru că nu prea reușesc să dorm la prânz (decât dacă sunt foarte frântă cum sunt după o noapte albă) iar noaptea (când Irina doarme) încă mă mai trezesc (pur și simplu să mă duc la baie sau să o verific pe Irina) de cel puțin 2-3 ori.

Se întâmplă ceva…

Încă nu îmi dau seama ce. Irina e sănătoasă. Eu, spre sincera mea surprindere, sunt zen.

Oboseala îmi dă bătăi de cap în ceea ce privește puterea de concentrare, memoria din ce în ce mai slabă, amețeli, dureri de cap, de ficat și un corp în general slăbit.

Dar sunt zen! Nu 100% ci 90% ceea ce, în cazul meu, este un procentaj enorm. Îmi și imaginez cum aș fi dacă aș fi odihnită. Sau oboseala să fie motivul pentru care sunt așa zen? Mintea mea să fie oare prea obosită să mai zburde și de aia stă așa calmă?

Cum rămâne cu scrisul pe blog?

În ritmul ăsta constat că se adună zile în care nu reușesc să mai scriu aici pe blog. Noaptea dacă scriu nu voi mai putea deloc adormi și risc să mă îmbolnăvesc serios din lipsa somnului.

Deeeeeci, ce decizie să iau în cazul în care lucrurile continuă așa sau, mai rău, Irina renunță la somnul de prânz?

Aș mai avea multe de spus dar merită oare să sacrific din orele de somn (noaptea) pentru a scrie aici?

Acum chiar aș avea nevoie de un răspuns de la voi, cei care citiți ce scriu eu pe aici. Vă place ceea ce scriu? Mai vreți?

Pentru că dacă îmi spuneți că ceea ce scriu vă face ziua mai frumoasă atunci voi continua să scriu.

Dacă ceea ce scriu este însă ceva nici prea-prea nici foarte-foarte, atunci voi accepta schimbarea cu somnul și voi scrie doar atunci când voi fi odihnită și am timp.

Deci? Cum să fie?

Dă mai departe

Părerea ta contează pentru mine

Îți mulțumesc pentru vizită. Mă bucur mult că ești aici și te invit să-mi lași mai jos un comentariu la acest text. Va fi prețuit și apreciat.

Să mai treci pe la mine!

Urmărește-mă și pe

2 Comments

  1. Ani Ani

    Scrie când poți. Nu te forța peste măsură pentru asta. Eu voi citi mereu cu plăcere. Intru mai rar, dar sunt aici. Te îmbrățișez și sper sa va intrați curând la normal cu somnul.

  2. Mulțumesc mult Ani. Ești singurul meu cititor care lasă constant comentarii – le apreciez mult :). Și pentru că ești un cititor important voi scrie așa cum ai zis: când pot. Te îmbrățișez ❤️

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *