Cum a fost cand eram eu insarcinata? Raspuns: da!
Cei care ma cunosc stiu ca zic “da” atunci cand habar nu am care este raspunsul.
De cateva zile bune tot incerc sa scriu despre asta si nu reusesc. Imi este greu sa adun cuvinte si sa le leg in fraze inteligibile.
M-am uitat si pe pozele ce le am facute in perioada respectiva (poate vine ceva inspiratie), am citit articole despre sarcina si degeaba. In capul meu nu se intampla nimic.
Cu ce sa incep? Si ce sa spun mai exact? Nu-mi mai aduc aminte mare lucru si ma intreb daca va fi cuiva de folos sa povestesc despre asta?!😕
“Pai incepe si tu cu inceputul!” Pai da, asa ar trebui.
Iti ofer scuze multe pentru ce urmeaza. Posibil sa simti ca totul e scris asa din fuga dar te asigur ca nu e. Pur si simplu lipseste inspiratia. 😕
Sarcina mea cu Irina a fost una cat se poate de normala – din punctul meu de vedere.
Primul trimestru
Am slabit in aceste 3 luni. Cand am ramas insarcinata aveam 85 kg iar la sfarsitul primului trimestru aveam 83kg.
Am “dat la rate” des si aproape din orice. Nu am suportat mirosul de tigara, de parfumuri si au fost multe alimente ce nu le-am tolerat.
Mi-a placut perioada aceasta pentru ca aceste simptome ma asigurau ca sarcina evolueaza ok si m-au ajutat si sa renunt la tot ce era nesanatos. 😊
Imi amintesc de prima ecografie facuta la 6 sapatamani cand am plans vazand mogaldeata aia mica si i-am auzit si inima. Divin! ☺️
De sarcina mea stiau doar omul meu (normal 😉) si prietenii foarte apropiati. Am asteptat intai sa treaca trei luni pentru a fi sigura ca sarcina este ok.
Trimestrul doi
A fost o perioada foarte faina. Greturile au ramas dar nu mai “dadeam la rate” 😊.
Am inceput sa anunt familia si pe toti cei care ii intalneam – bucurieeee! 😀.
Am avut mai multa energie (nu exagerat de multa totusi. Inca mai aveam momente de dormit cu capul pe biroul de la munca 😁) si eram din ce in ce mai entuziasmata de copilul din mine. 😍
Spre sfarsitul trimestrului am avut ceva emotii cu un hematom ce mi-a dat mici sangerari dar a trecut repede. Slava Domnului! 😊
Trimestrul trei
Eiiii aici am revenit cumva la starile din trimestrul unu dar mai ales s-a accentuat somnolenta. As fi dormit intr-una! 😴
Burta a inceput sa fie din ce in ce mai mare iar kilogramele au luat-o la galop. La inceputul trimestrului aveam 94 kg iar la final aveam 102kg. Eram imensa cat un ocean in care se scaldau mai multe balene. De abia mai mergeam. Gafaiam mult si oboseam repede. Acum am 78kg 😊 si ma chinui sa mai dau jos.
Am fost suspecta si de diabet gestational dar in urma unor investigatii facute de un diabetolog totul a iesit mai mult decat normal. Aveam glicemia atat de mica incat mi-a dat sa mananc niste biscuiti sa nu mi se faca rau 😁.
Tensiunea a fost ceva mai mare ca de obicei dar nimic alarmant.
Deci, o sarcina normala dupa cum spuneam 😊
Pe toata durata sarcinii am luat Femibion 1 si apoi 2. Mi s-au mai recomandat sa iau Aspenter si No-Spa. Aspenterul mi s-a zis sa iau in fiecare zi pana pe la 36 de saptamani pentru ca aveam peste 35 de ani si sa ajute placenta. Cand am citit prospectul m-am ingrozit – putea da malformatii cardiace bebelusului. Si pentru ca imi era teama sa nu fac rau copilului si daca nu iau am deciz sa iau doar in primele doua luni si doar de doua ori pe saptamana. Nu am spus nimanui asta😐. No-Spa nu am luat deloc.
Desi am luat in sarcina 17kg (pentru ca am mancat mult, gurmanda fiind) am mancat cat am putut de sanatos si am mers pe jos in fiecare zi cel putin 30 de minute. Am facut si exercitii usoare de gimnastica.
Din ziua in care am aflat ca sunt insarcinata am inceput sa-i scriu bebelusului un jurnal. Nu m-am oprit nici acum. Inca ii scriu Irinei in fiecare zi 😊.
Tot in sarcina am dezvoltat tot feluri de ritualuri ce inca le pastrez:
- dimineata cant:”Buna dimineata, te iubesc. Zi de zi de tine ma indragostesc. Buna dimineata, iti soptesc. Cu fiecare zi tot mai mult te iubesc!”
- am invatat cantece de leagan ce le cantam in fircare seara. Acum le mai cant doar cand nu reuseste pitica sa adoarma – rar spre deloc 😜
- i-am citit in fiecare seara carti pentru copii. Acum doar povestesc ce am facut peste zi si rar ii mai spun o poveste. De citit, citim in fiecare zi oricum
- ora 20:00 a fost si este ora de mers la culcare. Sting lumina, anulez orice sursa de zgomot si gata 😊
- i-am vorbit si inca vorbesc intr-una despre ce fac si cum ma simt.
- si atunci si acum ii spun in fiecare zi ca o iubesc, ca este cel mai bun si minunat copil din lume.
Perioada sarcinii a fost una frumoasa presarata cu multe bucurii mai ales cand o vedeam pe pitica la ecografii si aflam mereu ca totul evolueaza bine. Am avut si momente cand ma panicam ca nu o mai simt in burta, ca daca gresesc ca nu iau medicamentele recomandate si cate alte frici ce imi dadeau tarcoale. S-au dus iar eu le-am cam uitat.
Mi-a placut sa fiu gravida 😊
Te imbratisez cu drag si sper sa-ti fie cu ceva de folos cele scrise.
❤️